CHEMARE • RECUNOAȘTERE • SLUJIRE
His Holy Church • Rânduiala Bisericii

Structura Bisericii: o ordine vie întemeiată pe Hristos, libertate, responsabilitate și slujire

Biserica nu este o piramidă a puterii, în care autoritatea curge de sus în jos, ci un trup viu în care fiecare mădular primește libertatea de a sluji și responsabilitatea de a purta povara celuilalt. Hristos cheamă, poporul recunoaște, slujitorul acceptă răspunderea, iar Biserica confirmă și păstrează unitatea.

Structura Bisericii nu pornește de la o instituție omenească ce își produce singură autoritatea, ci de la domnia lui Isus Hristos și de la chemarea unor oameni la slujirea Împărăției Sale. Autoritatea nu este dreptul de a stăpâni, ci puterea și obligația de a sluji potrivit Duhului, caracterului și poruncilor lui Hristos.

Hristos este Capul Familia este temelia Congregația lucrează prin consens Slujitorii administrează, nu domină
BISERICĂ • ORDIN • STATUT
Notă juridică explicativă

Statutul juridic și fiscal al His Holy Church și al Ordinului Religios HHC

O biserică poate beneficia, în anumite condiții, de scutirea fiscală federală fără să fi solicitat în prealabil o scrisoare IRS de determinare. Această regulă nu înseamnă însă că simpla denumire de „biserică” creează o imunitate generală față de toate obligațiile fiscale, civile sau administrative. Diferența esențială este între exceptarea de la procedura recunoașterii și îndeplinirea permanentă a condițiilor legale.

Text explicativ pentru studiu și prezentare. Nu constituie o opinie juridică definitivă, o determination letter IRS sau consultanță pentru o tranzacție concretă.

Declarația de poziție a Bisericii His Church
Către Bisericile Sale din cadrul Bisericii His Holy Church
Salutări în Numele lui Hristos,
Către cei interesați,
În paginile care urmează vom ilustra unele dintre cerințele și limitările legale pentru instituțiile și agențiile
care rămân sub lege și aderă la excepțiile obligatorii și scutirile automate în conformitate cu imunitățile
disponibile Bisericii întemeiate de Hristos.
Legile și reglementările federale, de stat și locale sunt citate pentru a ajuta agențiile și instituțiile în
aplicarea politicilor și practicilor lor, pentru a asigura libera exercitare a credinței de către donatorii și
administratorii bisericilor formate în conformitate cu legea.
His Church este formată și administrată conform unui Act de Înființare înregistrat, care include Ghidul de
Administrare al Bisericii His Church și Dreptul Canonic.
93 Ele sunt obligate legal prin termenii creației lor,
prin buna conștiință a slujitorilor și membrilor aflați sub autoritatea Tatălui nostru din Ceruri și a
Mângâietorului Bisericii, Avocatul nostru,
94 găsit în inimile bărbaților și femeilor din congregațiile Bisericii
care caută Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui.
Biserica a fost declarată separată încă de la începuturile ei. Ea a fost întemeiată de Hristos, Mesia, cel mai
înalt Fiu al lui David, Fiul Tatălui nostru din Ceruri, Creatorul cerului și al pământului. El a venit să ia împărăția
de la cei care nu aduceau roade și să o dea altora care vor strădui pentru acea împărăție prin slujire sub
Dumnezeu, potrivit legii perfecte a libertății.
Când legea este „examinată în funcție de diferitele ei sisteme, ea este împărțită în drept civil, drept comun
și drept canonic.”
95 Dreptul canonic este recunoscut ca fiind un „drept străin”96 bine stabilit.


Datorii, Obligații și Cerințe
A fost necesar încă de la început să se întemeieze Biserica Sa97 pentru a se ocupa de slujirea zilnică. Există
anumite datorii, obligații și cerințe care revin Bisericii Sale desemnate, pentru a-și împlini misiunea și a sluji
poporul care contribuie lui Hristos prin Biserică, în diverse moduri.

Un aspect al unei biserici este uneori numit „Trust cu Scop Sacru.” Oamenii își oferă sacrificiile sau
darurile în încredințare sacră slujitorilor bisericii, pentru ca aceștia să poată avea grijă de nevoile celor din
congregațiile lor. Astfel de forme de încredințări pot interacționa cu guverne și alte instituții.
Aceste Biserici sunt formate și administrate sub un Act de Încredințare înregistrat al Bisericii His Chuch,
incluzând, dar fără a se limita la, Ghidul Comisiei Bisericii, Ghidul Registrului Chemărilor și alte documente
și acorduri formate sub Dreptul Canonic.
Deoarece există o lungă istorie a libertății religioase în America, Dreptul Canonic a devenit recunoscut ca
un “drept strain” bine stabilit. Aceste Biserici sunt considerate trusturi de tip străin (foreign situs trusts) 98 care
sunt formate conform legii, iar exercitarea supravegherii principale asupra administrării acelei legi rămâne la
Biserică.99
Biserica este separată de Stat, în Statele Unite, atât timp cât nu face ceva care să-i schimbe statutul. His
Church își datorează existența unui drept străin. Bisericile Sale depind de darurile de bunăvoie ale oamenilor,
consacrate100 de aceștia într-un trust cu scop sacru, cu un slujitor al Bisericii ales de popor. Aceste ofrande, ca
acte religioase, sunt sfințite101 instituției lui Hristos, pentru folosul Lui, în hrănirea și îngrijirea oilor Sale –
celor credincioși care caută Împărăția Lui. His Church este un trust străin, în sensul că este „un trust creat și
administrat sub un drept străin.” Întregul corp (corpus) al Bisericii His Holy Church este străin față de Stat.
102
Dacă un slujitor al unui trust cu scop sacru al Bisericii His Church are „discreție în distribuirea finală a
fondurilor,” iar în cazul dizolvării corpusul trustului sacru nu se întoarce la donator, atunci trusturile nu sunt
Grantor Trusts.103 Dacă „un trust complex este un trust în care administratorii au discreție completă asupra
administrării bunurilor trustului,”
104 atunci His Church poate fi considerată un trust complex pentru un
administrator de bună-credință.
Bisericilor li se oferă adesea opțiunea de a se încorpora sub legile și reglementările statului, dar ele nu sunt
obligate să o facă. De fapt, dacă Biserica s-ar încorpora sub prevederile și statutele statale sau federale, ar fi
tratată ca și cum „nu ar fi fost anterior încorporată”105 de Hristos.

Biserica este deja un Trup106 prin referință.107 Dacă Biserica s-ar încorpora sub statutele statului, ar pierde
„excepția obligatorie” și ar înceta să mai fie un Trup unit „sub o singură formă de guvernare,” așa cum este
definit în Black’s Law Dictionary.108

TRUST • OFRANDE • RĂSPUNDERE
His Church • Datorii, obligații și cerințe

Trustul cu scop sacru: administrarea ofrandelor, dreptul canonic și responsabilitatea slujitorilor

Potrivit Faptelor Apostolilor 6, Biserica rânduiește slujitori pentru slujirea zilnică și pentru îngrijirea celor aflați în nevoie. Ofrandele primite nu devin bunurile personale ale slujitorilor, ci sunt încredințate unei administrări responsabile, pentru misiunea religioasă și caritabilă a comunității.

Expresia „trust cu scop sacru” poate descrie un patrimoniu consacrat lui Dumnezeu și pus în slujba oamenilor. Totuși, sensul teologic al consacrării trebuie deosebit de clasificările civile și fiscale ale unui trust. Dreptul canonic poate guverna doctrina și ordinea ecleziastică; existența trustului, titularul bunurilor, rezidența fiscală, obligațiile administratorilor și răspunderea față de terți se stabilesc și prin normele juridice aplicabile.

TRUST • CANONIC • FIDUCIAR
Notă juridică și ecleziologică

„Trustul cu scop sacru”, dreptul canonic și clasificarea fiscală a patrimoniului

Consacrarea religioasă a bunurilor poate defini misiunea și disciplina internă a Bisericii, dar nu stabilește singură existența civilă sau rezidența fiscală a unui trust. Drept canonic ≠ drept străin fiscal; trust sacru ≠ trust străin.

court test + control test = trust intern ≠ denumire canonică


Reguli speciale și Bisericile
Din cauza schimbărilor recente în legi, reglementări și politici, a apărut o anumită confuzie în cadrul
instituțiilor și agențiilor cu privire la ceea ce este cerut și permis de lege în legătură cu Biserica. Acest document
produs de Biserică își propune să înlăture unele dintre aceste preocupări în raport cu statutul unic al Bisericii.
„Congresul a adoptat legi fiscale speciale aplicabile bisericilor… și slujitorilor…” datorită statutului lor
unic.109 Există excepții obligatorii, scutiri automate și excluderi de la aplicare, depunere, impozitare și
înregistrare recunoscute în mod constant în legile, codurile și regulamentele federale și de stat, referitoare la
biserici, auxiliarele lor integrate, precum și convențiile sau asociațiile de biserici. Multe dintre aceste excepții
nu sunt disponibile în mod obișnuit altor organizații religioase.
„Deoarece se aplică reguli fiscale speciale bisericilor, este important să se facă distincția între biserici și
alte organizații religioase.”110 Regulile sau ghidurile111 care se aplică organizațiilor religioase nu ar trebui să
fie aplicate de nicio persoană sau instituție Bisericii.112 Există excepții obligatorii și scutiri automate pentru
Biserici chiar și fără nicio aplicație. Acest lucru este impus în toate statele, filialelor, agențiilor și instituțiilor
lor de legile privind nediscriminarea religioasă și de regula excepției obligatorii din USC Titlul 26,
§508(c)(1).113

BISERICĂ • EXCEPȚII • §508
His Church • Reguli speciale și Bisericile

Reguli speciale și Bisericile: excepții fiscale, condiții juridice și limitele §508(c)(1)

Dreptul fiscal federal recunoaște reguli speciale pentru biserici, auxiliarele lor integrate, convențiile sau asociațiile de biserici și slujitori. Fiecare excepție are însă un domeniu precis și nu trebuie transformată într-o imunitate generală față de toate legile, formularele ori verificările.

§508(c)(1) înlătură cerințe determinate din §508(a) și §508(b). El permite unei biserici eligibile să beneficieze de scutirea federală fără depunerea Form 1023, dar nu creează un statut fiscal separat de §501(c)(3) și nu obligă automat toate statele sau instituțiile private să renunțe la propriile cerințe neutre. Excepția trebuie legată întotdeauna de norma exactă pe care o înlătură.

BISERICĂ • § 501 • § 508
Notă juridico-fiscală

Excepțiile obligatorii pentru biserici și sensul exact al § 508(c)(1)(A)

O biserică ce îndeplinește condițiile materiale ale § 501(c)(3) poate beneficia de scutirea federală fără depunerea prealabilă a Form 1023. § 508(c)(1)(A) înlătură anumite obligații procedurale; nu creează o imunitate generală față de toate legile, taxele și raportările.

§ 501(c)(3) = condiții materiale + § 508(c)(1)(A) = excepție procedurală


Scrisoare de determinare
Unele instituții cred că pot solicita Bisericilor obținerea unei scrisori de determinare de la IRS. Astfel de
scrisori se obțin prin depunerea „Cererei de recunoaștere a scutirii în temeiul Secțiunii 501(c)(3) a Codului
Fiscal Intern” (Internal Revenue Code), identificată ca Formularul 1023.
mobile ale vechii corporații, în același mod și în aceeași măsură ca vechea corporație, fiind însă supusă tuturor datoriilor, contractelor și
obligațiilor acesteia.

IRS afirmă clar că Bisericile „sunt considerate automat scutite și nu sunt obligate să aplice pentru și să
obțină recunoașterea statutului de scutire de impozit de la IRS”114 și „vor fi considerate scutite de impozit în
temeiul secțiunii 501(c)(3) chiar dacă nu depun Formularul 1023.” Această scutire obligatorie și automată
include „bisericile, auxiliarii lor integrați, și convențiile sau asociațiile de biserici…” 115
Nu există nicio lege care să oblige o Biserică să aplice pentru sau să obțină vreo scrisoare de determinare,
iar a refuza Bisericii orice serviciu disponibil organizațiilor religioase pe motiv că Biserica nu aplică la IRS
sau la vreo altă agenție guvernamentală pentru recunoaștere constituie discriminare religioasă.
Faptul că unele biserici aleg să depună un 1023 nu creează o obligație ca și alte Biserici să aplice. Scutirea
este automată, iar excepția de la depunere este obligatorie. A solicita o aplicație care nu este cerută de lege
reprezintă o încălcare a excepției obligatorii și o formă de discriminare religioasă.

IRS • 501(c)(3) • DOVADĂ
His Church • Scrisoare de determinare

Scrisoarea IRS: scutire automată, recunoaștere voluntară și dovada statutului Bisericii

O biserică ce îndeplinește efectiv condițiile §501(c)(3) nu este obligată, potrivit §508(c)(1)(A), să depună Formularul 1023 pentru ca scutirea fiscală federală să poată exista. Scrisoarea de determinare nu creează Biserica și nu este o licență pentru exercitarea religiei; ea este o confirmare administrativă oficială a statutului fiscal recunoscut de IRS.

Excepția de la depunerea Formularului 1023 trebuie deosebită de problema dovedirii statutului în relațiile cu donatorii, băncile, finanțatorii, autoritățile statale și alți terți. Lipsa scrisorii nu desființează automat scutirea unei biserici eligibile, dar nici nu obligă orice terț să accepte fără verificare simpla declarație a organizației că este biserică.

DETERMINARE • DOVADĂ • EXCEPȚIE
Notă juridico-fiscală

Scrisoarea IRS de determinare: facultativă pentru scutire, importantă ca dovadă

O biserică eligibilă poate beneficia de scutirea prevăzută de § 501(c)(3) fără să depună Form 1023. Lipsa scrisorii nu desființează automat scutirea, dar nici nu obligă orice terț să accepte statutul declarat fără o verificare rezonabilă.

scutire fiscală ≠ scrisoare IRS ≠ dovadă pentru terți ≠ drept automat la servicii


501(c)(3) vs 508
Oamenii folosesc desemnarea 501(c)(3) ca și cum ar fi un statut. Secțiunea 501 este un articol din Titlul
26, intitulat Codul Fiscal Intern (Internal Revenue Code, IRS).
Secțiunea 501 este intitulată „Scutirea de impozit pentru corporații, anumite trusturi etc.” Secțiunea (c) este
o „Listă a organizațiilor scutite,” care include, la subsecțiunea (3), o scurtă listă: „corporații și orice fond
comunitar, fond sau fundație” care sunt „organizate și operate exclusiv în scopuri” incluzând „religios.”
116
O „corporație religioasă” este desemnată ca atare prin statut și înseamnă o corporație internă organizată
exclusiv în scopuri religioase. „Corporație” sau „corporație internă” înseamnă o corporație care nu este o
corporație străină și care este încorporată în baza sau supusă statutelor. Nu este separată de stat, ci o parte
integrantă a lui.117
O Biserică nu poate obține o scutire acordată în temeiul 501(c)(3) fără a pretinde că este una dintre
organizațiile listate în „(c),” iar când face asta o face sub autoritatea subtitlului 501.
Secțiunea 501 reprezintă regulile codificate pentru IRS atunci când scutește o organizație de impozite.
Trebuie să fii „intern” pentru a folosi acele reguli și trebuie să aplici, să depui un 1023.
Pavel nu s-ar fi pus sub autoritatea cuiva, iar împărăția lui Isus nu era o organizație internă a lumii Romei.
Ceea ce face o biserică atunci când aplică în temeiul acestui cod este că oferă mărturie sub jurământ, sub
sancțiunea sperjurului, că este una dintre organizațiile listate.
Singura putere reală pe care IRS o are odată ce aplică cineva este că poate revoca statutul de scutire acordat
prin aplicarea la ei. Ceea ce face 1023 este că solicită IRS un statut în cadrul IRS. IRS devine Supraveghetorul
al unei corporații interne a Statului. Când scutirea este revocată, organizația rămâne o organizație a Statului
fără scutire.
Secțiunea 508 cuprinde „Reguli speciale cu privire la organizațiile 501(c)(3).” În mod normal, potrivit
subsecțiunii (a), „noile organizații trebuie să notifice Secretarul că aplică pentru recunoașterea statutului
501(c)(3).”
118

Dar subsecțiunea (c), intitulată „Excepții,” afirmă la alin. (1) că există „Excepții obligatorii,” iar regulile
privind depunerea „nu se aplică — (A) bisericilor, auxiliarilor lor integrați, și convențiilor sau asociațiilor de
biserici…”
Secțiunea 508 sunt doar reguli de Venituri Interne (Internal Revenue). 508 nu este un statut. Nu este nimic
în 508 despre o biserică „neimpozitată.” O biserică pur și simplu nu trebuie să depună o scrisoare sau o
notificare. Biserica nu este „sub 508.” Biserica este străină IRS-ului, dacă nu alege să devină o corporație
religioasă internă, în baza legilor Statului, și să jure că se supune.
Serviciul de Venituri Interne se află sub 508 și 501 și tot Titlul 26. §508(c)(1) spune IRS-ului că Bisericile
sunt exceptate în mod obligatoriu de la depunere în ceea ce privește 501(c)(3), și, prin urmare, IRS afirmă că
ele sunt considerate automat ca și cum ar fi scutite. IRS nu are de ales, nici drept de determinare sau revocare
a determinării, decât dacă noi spunem că suntem o organizație religioasă sau o organizație de tip biserică ce
vrea să intre sub regulile IRS și să jure acest lucru.
Noi trebuie să fim întemeiați de și sub Christos și nu parte a lumii. Putem folosi o desemnare precum
501(c)(3) în conversație ca desemnare verbală, deoarece a intrat în limbaj, dar trebuie să înțelegem că noi nu
suntem 501 sau 508. Suntem pur și simplu separați, străini față de stat, și nu am aplicat la stat sau la comisiile
și agențiile sale, ca să fie supraveghetorul Bisericii.

§501 • §508 • BISERICĂ
His Church • Regim fiscal federal

§501(c)(3) și §508(c)(1)(A): scutirea materială, excepția procedurală și autonomia Bisericii

§501(c)(3) și §508(c)(1)(A) nu sunt două statute alternative între care o biserică trebuie să aleagă. §501(c)(3) descrie condițiile materiale ale organizației scutite, iar §508(c)(1)(A) înlătură, pentru bisericile eligibile, obligația solicitării recunoașterii prealabile prin Formularul 1023.

O biserică poate fi descrisă în §501(c)(3) fără să dețină o scrisoare individuală IRS. În același timp, excepția de la notificare nu o plasează în afara Codului fiscal și nu creează o categorie separată numită „biserică 508”. Formula exactă este: condițiile materiale provin din §501(c)(3), scutirea este prevăzută prin §501(a), iar excepția procedurală pentru biserici se găsește în §508(c)(1)(A).

§ 501 • § 508 • BISERICĂ
Notă juridică și ecleziologică

§ 501(c)(3) și § 508(c)(1)(A): regim material, excepție procedurală și autonomia Bisericii

O biserică eligibilă nu trebuie să aleagă între „501(c)(3)” și „508”. Ea este descrisă în § 501(c)(3), scutită prin § 501(a) și exceptată de la anumite obligații procedurale prin § 508(c)(1)(A).

§ 501(a) + § 501(c)(3) + § 508(c)(1)(A) ≠ „biserică 508” separată


A avea încredere în Biserică
Biserica este separată de Stat, iar a te încrede în Biserică nu creează un trust statutar sau controlat de stat.
Trusturile Bisericii sunt altarele Bisericii. Ele sunt trusturi cu scop sacru și o parte integrantă a funcției
Bisericii.
A încerca să reglementezi funcțiile Bisericii și încrederea pe care oamenii o plasează în ea este chiar
definiția sacrilegiului.119 Încă din cele mai vechi timpuri, legea a fost explicită în a exclude reglementarea
funcției Bisericii de către guvernele naționale.
„Birul anual al Templului a fost permis să fie transportat la Ierusalim, iar înstrăinarea acestor fonduri de
către magistrații civili a fost tratată ca sacrilegiu.”120
De la pietrele vii ale templului lui Hristos, al Duhului Sfânt, la pietrele necioplite ale altarului lui Avraam,
reglementarea externă a slujirii prin darurile poporului a fost categoric interzisă. Poporul decide ce și când va
oferi liber și deplin, iar slujitorii aleg și hotărăsc modul și metoda distribuirii – în slujire – către poporul în
congregație.
Aceasta este natura Bisericii și legea perfectă a libertății, funcționând prin credință, speranță și dragoste.
James Madison a afirmat limpede: „Nu există nici umbra unui drept la guvernul general de a se amesteca
în religie; cea mai mică interferență cu aceasta ar fi o uzurpare flagrantă.”
În America, a existat o politică a separării Bisericii de Stat. Exact ce înseamnă acea separare poate fi
dezbătut. Ceea ce nu poate fi dezbătut este Articolul 1 din Constituția Statelor Unite, care prevede: „Congresul
nu va face nicio lege privind stabilirea unei religii sau interzicerea liberei exercitări a acesteia…”
Are guvernul sau vreo agenție a guvernului dreptul sau puterea de a determina cine sau ce este ori nu este
Biserică? Nicio astfel de putere nu a fost conferită guvernului Statelor Unite, filialelor sau agențiilor sale, decât
dacă oamenii unei biserici aleg să acorde acel drept prin aplicare.
Titlul 26, Secțiunea 501(c)(3)121 acordă o scutire reglementată numeroaselor organizații în temeiul unor
reglementări și controale specifice. Bisericile nu sunt incluse în lista organizațiilor – de fapt, au o excepție
obligatorie înscrisă în Secțiunea 508(c)(1)122 din același titlu.

Potrivit IRS, „Deși o biserică, auxiliarele sale integrate, sau o convenție sau asociație de biserici nu este
obligată să depună Formularul 1023 pentru a fi scutită de impozitul federal pe venit sau pentru a primi
contribuții deductibile de impozit…”123 unele Biserici aleg să aplice. Este important ca Bisericile care aleg să
aplice să înțeleagă că intră sub autoritatea IRS. Când o Biserică aplică la IRS, își pierde statutul unic de
Biserică. IRS precizează clar că dezavantajele ce decurg din „scutirea în temeiul §501(c)(3)” izvorăsc din
„restricțiile operaționale stricte.”124
Congresul nu definește ce este o Biserică, însă un dicționar juridic o face în mod consecvent:
„Biserică. În sensul ei cel mai general, societatea religioasă fondată și instituită de Isus Hristos, pentru a primi,
păstra și propaga învățăturile și orânduirile lui.”
„Un corp sau o comunitate de creștini, uniți sub o singură formă de guvernare, prin mărturisirea unei singure
credințe și respectarea acelorași ritualuri și ceremonii.” 125
Biserica a fost instituită de Isus Hristos pentru scopurile Lui și este un corp al urmașilor Săi. Este unită sub
o singură formă de guvernare.
Biserica nu poate, de bunăvoie, să se pună sub autoritatea unui alt guvern, nici să depindă de determinarea
altui guvern, nici să devină supusă unei reglementări jurisdicționale prin aplicare sau participare. Biserica este
biserică pentru că pretinde că este o Biserică.126 Biserica nu mai este instituită de Hristos dacă aplică pentru
încorporare127 sau devine o corporație religioasă sub o nouă autoritate.

ÎNCREDERE • DARURI • RĂSPUNDERE
His Church • Încrederea acordată Bisericii

A avea încredere în Biserică: consacrarea darurilor, trusturile, autonomia ecleziastică și administrarea responsabilă

Încrederea spirituală acordată unei biserici nu creează automat un trust juridic, iar denumirea darurilor drept „altare” ori bunuri consacrate nu le plasează în afara dreptului civil și fiscal. Caracterul sacru al darurilor definește responsabilitatea spirituală a Bisericii; documentele și legea aplicabilă definesc efectele lor civile.

Primul Amendament protejează doctrina, cultul, disciplina și guvernarea ecleziastică. El nu împiedică aplicarea principiilor neutre privind proprietatea, trusturile, contractele, frauda, obligațiile fiduciare și fiscalitatea. Autonomia ecleziastică și responsabilitatea patrimonială nu sunt adversare: pot funcționa împreună pentru a proteja Biserica, congregația, donatorii și bunurile consacrate.

ÎNCREDERE • CONSACRARE • RESPONSABILITATE
Notă juridică și ecleziologică

Încrederea acordată Bisericii, trustul juridic și administrarea darurilor consacrate

Încrederea spirituală, consacrarea religioasă și trustul juridic sunt realități care se pot întâlni, dar nu sunt identice. Caracterul sacru al darurilor definește responsabilitatea spirituală; documentele și legea aplicabilă definesc efectele lor civile.

Încredere spirituală ≠ Trust juridic automat • Autonomie ecleziastică ≠ Imunitate patrimonială generală


Numere speciale pentru o Biserică?
Biserica nu are alocate niciun fel de numere speciale, conform declarației din IRS Publication 1828.
Biserica nu poate nici măcar solicita un ITIN (Individual Taxpayer Identification Number) printr-un formular
W-7, deoarece, potrivit instrucțiunilor oficiale: „Solicitanții trebuie să aibă o cerință validă de depunere și să
depună o declarație fiscală federală originală și valabilă a Statelor Unite împreună cu cererea de ITIN…” 128
Biserica nu are o astfel de cerință.
129 Ea nu este angajată în comerț sau afaceri, nu este un angajator și nu are
nici dreptul, nici obligația de a solicita sau obține vreun număr federal.
Nu există nicio regulă, rațiune sau cauză legală pentru ca o instituție sau o persoană să ceară Bisericii să
depună sau să solicite astfel de „numere speciale.” A obliga Biserica să solicite un număr doar pentru că alte
biserici o fac reprezintă o aplicare greșită a legii și o formă de discriminare religioasă.
Biserica His Church se bazează, în schimb, pe documente sigilate de certificare, indenturi și mărturisiri
canonice pentru a-și verifica identitatea.
De exemplu, dacă examinăm reglementările Trezoreriei SUA din Bank Secrecy Act (BSA), situate la 31
C.F.R. partea 103.28, acestea precizează: „Conform §103.22, o instituție financiară trebuie să verifice și să
înregistreze numele și adresa persoanei care efectuează o tranzacție, precum și să înregistreze identitatea,
numărul de cont și numărul de securitate socială sau numărul de identificare fiscală, dacă există, al oricărei
persoane sau entități în numele căreia urmează să fie efectuată tranzacția.”

De asemenea, „Serviciul de Venituri Interne (IRS) nu atribuie un număr special sau altă formă de
identificare ca dovadă a statutului de organizație exceptată de taxe.”130 Prin urmare, IRS nu atribuie numere
bisericilor care nu sunt obligate să aplice, conform clauzei de excepție obligatorie din codul fiscal federal.
Se înțelege că o instituție poate cere unui client un U.S. Taxpayer Identification Number (număr de
identificare fiscală – Social Security Number, Employer Identification Number sau Individual Taxpayer
Identification Number). Dacă un client nu poate furniza un astfel de număr, banca poate accepta forme
alternative de identificare.131
Această normă oferă o anumită flexibilitate băncii, iar Biserica furnizează instituțiilor și agențiilor
informații de identificare suficiente „pentru a stabili o convingere rezonabilă că acestea cunosc adevărata
identitate a clientului.”132
Titlul 31 C.F.R. stipulează clar că: „Banca emitentă își poate îndeplini obligația de păstrare a evidențelor
prin înregistrarea numelui și adresei agentului, împreună cu o descriere a instrumentului și data tranzacției.”
Chiar și dacă o bancă nu reușește să obțină un anumit „număr special” solicitat, aceasta nu va fi considerată în
încălcare, dacă: (i) a făcut un efort rezonabil pentru a obține identificarea, și (ii) păstrează o listă cu numele,
adresele și numerele de cont ale persoanelor de la care nu a putut obține astfel de identificare, punând aceste
informații la dispoziția Secretarului Trezoreriei la cererea acestuia.133

EIN • ITIN • CIP • IDENTITATE
His Church • Identificarea Bisericii

Numere speciale pentru o Biserică? EIN, ITIN, dovada scutirii și identificarea bancară

IRS nu emite unei biserici un „număr de scutire fiscală” care să dovedească, prin el însuși, statutul prevăzut de §501(c)(3). Aceasta nu înseamnă că o biserică nu poate sau nu trebuie să aibă un Employer Identification Number — EIN.

EIN-ul identifică entitatea în relațiile fiscale, bancare și administrative; nu creează Biserica, nu dovedește singur scutirea și nu echivalează cu depunerea Formularului 1023. ITIN-ul este destinat persoanelor fizice; EIN-ul este identificatorul obișnuit al unei biserici ca entitate; iar regulile CIP privesc verificarea clientului bancar.

IDENTITATE • EIN • SCUTIRE
Notă juridică explicativă

EIN-ul unei biserici: identificator federal, nu „număr de scutire fiscală”

IRS nu emite un număr special care să dovedească prin el însuși scutirea unei biserici. Această regulă nu trebuie confundată cu Employer Identification Number — EIN, numărul utilizat pentru identificarea fiscală, bancară și administrativă a entității. EIN-ul identifică organizația; nu creează, nu autorizează și nu dovedește singur scutirea § 501(c)(3).

EIN = identificarea entității ≠ scrisoare de determinare ≠ licență religioasă


Beneficiarul real
Beneficiarul Bisericii este Isus Hristos, și nu există niciun alt identificator specific al beneficiarului, în
afară de slujitorii Săi legați prin jurământ, care îndeplinesc lucrarea și slujirea Lui prin mulțumirea (Euharistia)
poporului care caută neprihănirea Sa prin credință, speranță și dragoste (caritate). Aceasta este starea unică a
Bisericii His Holy Church.
Slujitorul nu este proprietarul beneficiar al corpusului Bisericii sau al conturilor sale.
Beneficiarul Bisericii His Church este proprietarul beneficiar conform Indenturii Bisericii. Trustul este, de
asemenea, un trust de jurisdicție străină (foreign situs trust), format sub autoritatea lui Hristosși consacrat prin
donația liberă a poporului. Este „străin” în sensul că își datorează existența dreptului canonic, care este
independent și separat de legislația statală sau federală. Biserica este, de asemenea, instituția caritabilă a Lui
și „nu este angajată în comerț sau afaceri,” prin urmare nu are obligație fiscală.
Folosirea unui număr atribuit unui ispravnic nu ar fi potrivită pentru identificarea beneficiarului real,
deoarece acesta nu primește niciun beneficiu din corpusul trustului. Clientul unei instituții financiare este His
Church. Dacă Biserica ar deveni încorporată și ar solicita un număr conform unei excepții 501(c)(3), ea și-ar
periclita sau chiar pierde statutul unic, conform §508, și ar fi clasificată ca o simplă organizație religioasă în
ochii statului.

BENEFICIAR • TRUST • CONTROL
His Church • Beneficiarul real

Beneficiarul teologic, beneficiarul trustului și persoana de control: noțiuni distincte care nu trebuie confundate

Isus Hristos poate fi recunoscut drept Capul și beneficiarul suprem al slujirii în sens doctrinar. În același timp, dreptul civil și normele bancare pot solicita identificarea separată a titularului activelor, trustee-ilor, reprezentanților și persoanei fizice care exercită controlul administrativ.

Un slujitor nu devine proprietarul corpusului numai pentru că este identificat de bancă. Totuși, lipsa unui drept economic personal nu îl exclude automat din categoria persoanelor de control. Beneficiarul teologic, beneficiarul civil, titularul contului, trustee-ul și persoana de control răspund unor întrebări juridice diferite.

BENEFICIAR • TRUST • CONTROL
Notă juridică și ecleziologică

Beneficiarul suprem, beneficiarul trustului și persoana fizică de control

Expresia „beneficiar real” poate desemna realități diferite în doctrină, în dreptul trusturilor, în dreptul fiscal și în regulile bancare CDD. Persoana identificată de bancă drept persoană de control nu devine, prin aceasta, proprietara patrimoniului bisericesc.

Beneficiar teologic ≠ beneficiar civil al trustului ≠ persoană de control CDD

„Clientul”
O întrebare care apare adesea atunci când His Church deschide un cont este: „Cine este clientul?” Donatorii
sau grantorii nu au niciun drept de proprietate sau control asupra donației lor odată ce aceasta este încredințată
Bisericii.Ca trust non-grantor, contribuabilii nu au niciun interes financiar și, prin urmare, nu sunt considerați
„clienți.”
Conform definiției termenului „customer”134 (The Customer) din Final Customer Identification Program
(CIP) Rule 9: „În cazul unui cont de tip trust, ‘clientul’ este trustul, indiferent dacă banca este sau nu fiduciara
acestuia.” De asemenea, se specifică mai departe că, „Banca nu este obligată să investigheze trusturile,
conturile escrow sau alte conturi similare pentru a verifica identitatea beneficiarilor, ci doar să verifice
identitatea titularului de cont numit.”135 Astfel, His Church, în calitate de client, este identificată printr-o
Indentură sigilată individuală, pusă la dispoziția oricărei instituții care o solicită.
Unele instituții și agenții au considerat că semnatarii ar trebui considerați „clienți” – ceea ce ar fi adevărat
în cazul conturilor personale sau comerciale. Dar în cazul Bisericii His Church, ispravnicii nesalarizați sunt
semnatarii, iar aceștia nu au niciun interes financiar în cont.136 Trezoreria și agențiile au stabilit în mod explicit
că, „Dispoziția propusă care definea ‘clientul’ astfel încât să includă un semnatar al contului este eliminată.”137
Biserica identifică ispravnicii activi și adresele lor, iar Supraveghetorii Bisericii numesc ispravnicii aleși
care acționează ex officio în numele Beneficiarului, care, potrivit Guidelines, este „Isus Hristos,” și al
Beneficiarilor Săi Reprezentativi – adică turmele lui Hristos, care pot include, dar nu se limitează la,
contribuabilii din congregație.

CLIENT • TITULAR • SEMNATAR
His Church • Identificarea clientului

„Clientul”: titularul contului, trustul, semnatarii și persoanele care exercită controlul

În sensul Customer Identification Program, clientul este, în principiu, persoana ori entitatea identificată drept titular al contului. Donatorii, beneficiarii, trustee-ii și semnatarii nu devin automat clienți numai prin rolul lor, dar banca poate verifica identitatea, autoritatea și controlul exercitat de fiecare persoană relevantă.

Dacă His Church sau trustul este titularul numit în contractul bancar, acesta poate fi clientul CIP. Ispravnicul care deschide ori operează contul rămâne reprezentant, semnatar sau trustee și nu dobândește prin aceasta proprietatea fondurilor. Regula care separă titularul de semnatar nu interzice băncii să verifice persoanele care administrează, reprezintă ori controlează efectiv contul.

CLIENT • TITULAR • CONTROL
Notă juridică explicativă

Cine este „clientul” contului bisericesc în sensul Customer Identification Program?

În sensul Customer Identification Program — CIP, clientul este, în principiu, persoana ori entitatea identificată drept titular al contului. Donatorii, beneficiarii, semnatarii și trustee-ii nu devin automat clienți numai prin rolul lor. Faptul că o persoană nu este client CIP nu împiedică banca să îi verifice identitatea, mandatul și puterile asupra contului.

Client CIP ≠ persoană care deschide contul ≠ semnatar ≠ persoană de control


Supraveghetorii și Ordinele
Deși poate fi important pentru unele instituții să cunoască identitatea unui supraveghetor și Ordinul din
care face parte, clientul este Biserica denumită prin Indentura sigilată, iar reglementările nu cer instituțiilor și
agențiilor să obțină mai mult de o singură adresă a clientului.138

SUPRAVEGHETOR • ORDIN • ADRESĂ
His Church • Supraveghetori și Ordine

Supraveghetorii și Ordinele: identitatea clientului, adresa CIP și persoanele asociate contului

His Church poate fi clientul și titularul contului, iar banca poate fi obligată să obțină numai o singură adresă CIP a clientului. Această regulă nu împiedică însă identificarea separată a Supraveghetorilor, trustee-ilor, semnatarilor, persoanei de control ori Ordinului atunci când funcțiile lor sunt relevante.

Apartenența la un Ordin și exercitarea unei funcții ecleziastice nu conferă automat un drept economic asupra contului. Totuși, puterea de a numi administratori, de a controla tranzacții, de a modifica indentura ori de a dispune asupra patrimoniului poate fi relevantă pentru verificarea bancară. O singură adresă minimă pentru client nu înseamnă o singură persoană identificată în întregul dosar.

ADRESĂ • CLIENT • CONTROL
Notă juridică explicativă

Regula „unei singure adrese” în CIP și identificarea Supraveghetorilor

Programul Customer Identification Program — CIP nu obligă banca să obțină mai mult de o singură adresă minimă pentru fiecare client. Această regulă privește însă numai adresa clientului. Ea nu împiedică identificarea și verificarea separată a trustee-ilor, semnatarilor, Supraveghetorilor, Ordinului ori persoanei de control.

O adresă minimă CIP ≠ o singură identificare ≠ o singură adresă în întregul dosar


Trust hirotonit
Supravegherea Bisericii este realizată de către slujitorii hirotoniți, care caută apărarea Duhului Sfânt în
îndeplinirea îndatoririlor lor.
Toți supraveghetorii ai Bisericilor trebuie să fie Slujitori hirotoniți ai Bisericii. Și, în această calitate, ei
trebuie să rămână sub mai multe jurăminte, inclusiv ceea ce astăzi se numește Jurământul Sărăciei, prin care
toate lucrurile sunt deținute în comun în cadrul fiecărui Ordin.
„Afacerea” Bisericii și a slujitorilor ei hirotoniți este Caritatea, nu profitul. Prin urmare, ei nu sunt „angajați
în comerț sau afaceri” așa cum este specificat în Social Security Administration Handbook (SSAH) secțiunea

Ordinele Bisericii care își exercită opțiunea de a nu depune un SS16 sunt „excluse” de SSAH 1130.8 din
definiția „ocupării forței de muncă,”
139 sau de la obținerea oricărui Employee Identification Number.
140
Ispravnicii slujitori sunt voluntari neplătiți și, prin urmare, nu au interes financiar în vreun cont și nu sunt
obligați să furnizeze un Taxpayer Identification Number. Biserica în sine nu este un trust grantor și, prin
urmare, cerințele Treasury Regulations §301.6109-1(a)(2) referitoare la astfel de trusturi nu se aplică.
A cere unei Biserici să solicite numere pe care legea nu o obligă să le solicite – doar pentru că unele
organizații religioase aleg să le obțină – constituie o încălcare a legilor anti-discriminare religioasă.
His Church se bazează pe documente sigilate pentru a-și verifica identitatea, așa cum este indicat în Title
31, Code of Federal Regulations (CFR), Subpart C—Records §103.34(a)(1).
His Church este o Biserică ce invocă o „excepție de cod, alta decât secțiunea 501,”
141 în mod specific Title
26 USC §508(c)(1).

HIROTONIRE • ORDIN • TRUST
His Church • Trust hirotonit

„Trust hirotonit”: hirotonirea slujitorilor, Ordinul, jurământul sărăciei și clasificarea juridică a structurii

Hirotonirea poate explica motivul religios al numirii trustee-ilor și standardele canonice ale slujirii lor. Ea nu creează însă, prin ea însăși, o categorie fiscală federală distinctă și nu stabilește automat tratamentul trustului, al Ordinului, al voluntarilor ori al membrilor aflați sub jurământul sărăciei.

Regulile speciale privind membrii unui ordin religios se aplică numai când există un Ordin real, un jurământ autentic al sărăciei, o relație efectivă de agenție și servicii îndeplinite în exercitarea îndatoririlor cerute de Ordin. Hirotonirea descrie funcția religioasă; SS-16, EIN, FICA, SECA, regulile trusturilor și §508(c)(1)(A) răspund unor întrebări juridice diferite.

ORDIN • JURĂMÂNT • IDENTITATE
Notă juridică și ecleziologică

„Trustul hirotonit”, Jurământul Sărăciei, Form SS-16 și EIN-ul

Hirotonirea, apartenența la un ordin religios și Jurământul Sărăciei pot produce consecințe spirituale și fiscale importante, dar nu sunt noțiuni interschimbabile. Form SS-16 alege acoperirea Social Security și Medicare; nu acordă scutire, nu înlocuiește EIN-ul și nu transformă automat voluntarii în membri eligibili ai Ordinului.

Hirotonire ≠ membru al Ordinului ≠ jurământ autentic ≠ alegere SS-16


Scop și obligații
S-a afirmat că scopul acestor noi legi și reguli este de a „descuraja și pedepsi actele teroriste din Statele
Unite și din întreaga lume, de a îmbunătăți instrumentele de investigație ale aplicării legii…” Scopul Bisericii
include slujirea congregației poporului. Aceste legi și reguli nu le scutesc pe instituțiile și agențiile de
„obligațiile de a se conforma legilor sau reglementărilor anti-discriminare.”
142
Nici legile federale, nici cele statale nu cer Bisericii să-și încalce statutul unic. Există o tradiție veche a
Statului – verificată în legile și ordonanțele sale – potrivit căreia Biserica este exceptată în mod obligatoriu de
la a solicita statuturi, numere sau identificări speciale. Biserica este un Trup separat.
Faptul că unele biserici aleg să depună formulare 1023, să solicite numere speciale sau să caute un statut
civil nu ar trebui să încurajeze discriminarea împotriva Bisericii care își păstrează statutul ei unic alegând să
nu depună sau să solicite astfel de beneficii civile.
Dacă Biserica ar fi obligată să solicite Statului pentru a-și asigura identitatea, aceasta ar constitui atât o
renunțare la poziția conferită de Isus, Hristosul, cât și o concesie că Statul are o autoritate până acum
necunoscută de a stabili cine este și cine nu este Biserica. Nici Statul, nici Biserica nu au considerat vreodată
aceasta o relație sănătoasă, și a fost evitată de-a lungul istoriei amândurora, mai ales în America.
Deoarece legiuitorii federali și statali recunosc statutul separat și unic al Bisericii His Church, nu au fost
impuse limite legale asupra eisau asupra auxiliarelorsale, iarsingurele mandate privesc instituțiile, persoanele
și membrii Statului prin lege. Prin urmare, orice politică privată, personală sau corporativă care refuzăBisericii
His Church servicii oferite publicului în general, dar care nu sunt restricționate de legi sau reglementări federale
ori statale aplicabile, poate fi considerată discriminatorie.
143
Dacă Corpus-ul Bisericii este definit ca „un trup sau o comunitate de creștini, uniți sub o singură formă de
guvernământ prin mărturisirea unei singure credințe” și dacă o Biserică este „fondată și instituită” prin
autoritatea lui Isus Hristos, atunci de ce ar dori să devină un corp sau o corporație instituit(ă) sub o altă
autoritate?

„Corporație. O persoană artificială sau entitate juridică creată de sau sub autoritatea legilor unui stat. O
asociație de persoane creată prin statut ca entitate juridică.” 144
„Toate corporațiile, de orice fel, sunt modelate și controlate, atât în ceea ce privește ceea ce pot face, cât și
modul în care pot face, de ca rtele (actele de înființare) sau actele lor de încorporare, care, pentru ele, sunt
legile ființei lor, pe care nici nu le pot anula, nici modifica.” 145
„Încorporat. A crea o corporație; a conferi o franciză corporativă unor persoane determinate . ” 146
Nu este Biserica deja Trupul lui Hristos, creat(ă) de Isus, potrivit definiției legale a unei Biserici? De ce ar
trebui o Biserică să caute încorporarea de către un Stat, când este deja Corpus Christi?147
Hristos este Cel care numește/împuternicește148 Biserica:
„Caracterul corporației și scopul pentru care a fost organizată trebuie determinate prin referire la termenii
cartei, iar dreptul corporației la excepția ei trebuie stabilit în mod similar prin puterile acordate în Cart ă.”149
Este cineva, în afară de Dumnezeu, puterea suverană a Bisericii Sale? Nu a fost suficientă jertfa Fiului
Său? Putem noi adăuga la aceasta o cartă nouă, a unei autorități străine? Ar trebui să o facem? Hristos a stabilit
Biserica, iar Statul nu cere Bisericii să se restabilească. A se încorpora sub Stat ar anula, în fapt, orice
încorporare anterioară sub Hristos și ar supune Biserica unor noi scopuri, începând să o modeleze și controleze
prin mințile și inimile membrilor, sub acea nouă autoritate.
Orice biserică poate deveni încorporată în temeiul prevederilor Statului, dar noua creație sau corporație va
fi privită legal ca și cum nu ar fi fost anterior încorporată ca trup.
150 Orice imunități anterioare, stabilite151 prin
răscumpărarea sângelui lui Hristos, ar fi anulate în noua creație corporativă și seculară a Statului.
Legea este clară, implicațiile sunt de necontestat, excepțiile obligatorii există fără aplicarea, notificările
sau depunerile Bisericii stabilite de Hristos.
Este o chestiune de datorie și convingere ministerială ca Trupul Bisericii, legat prin o singură credință, să
rămână separat sub imunitățile inerente ale răscumpărării lui Hristos. Guvernele federale și statale prevăd în
mod clar excepții obligatorii și scutiri automate pentru biserici, pentru auxiliarele integrate ale acestora și
pentru convențiile sau asociațiile de biserici; instituțiile seculare create sub autoritatea Statului nu sunt
autorizate, în temeiul acelor legi, să depășească sau să ignore aceste legi prin crearea propriilor politici și
practici individuale sau corporative.
Prin urmare, orice încercare de a obstrucționa sau refuza servicii unei Biserici care participă la libera
exercitare legală a credinței și religiei lor este o practică comercială discriminatorie, contrară legii.
„Bisericile sunt singurele entități scutite de taxe chiar din momentul creării. Toate celelalte organizații nonprofit
trebuie să aplice la Serviciul de Venituri Interne (IRS) pentru a obține o scrisoare de hotărâre a scutirii de
taxe în baza 501(c)(3).” 152

Ce tip de trup este Biserica? Thomas Jefferson și alții au condus o mișcare de de-instituționalizare a puterii
și influenței „bisericii” prin interzicerea încorporării.
„Interzicerea încorporării bisericilor a făcut ca bisericile să nu poată deține titlul de proprietate în numele
bisericii și să nu poată încheia contracte în numele bisericii.” 153
Aceasta nu înseamnă că Biserica nu poate deține titlul unui bun, ci că nu o poate face în numele ei propriu
ca persoană. Biserica ar putea și poate deține proprietăți în trust.
Nici nu înseamnă că Slujitorul Bisericii, ca ispravnic, nu poate contracta sau încheia înțelegeri. Este
adevărat că, în capacitatea sa de slujitor, el nu poate obliga biserica în general sau congregația prin contracte,
legături sau legăminte. Astfel de puteri nu au fost niciodată intenționate pentru conducerea Bisericii sau a
„bisericii din pustie,” și nu pot lega oamenii care se adună cu Biserica.
Scopul încorporării este de a lega două sau mai multe persoane, cu răspundere limitată154 a membrilor,
pentru un scop anume, sub o autoritate preexistentă, ca o singură persoană. Scopul Bisericii este de a-i elibera
pe oameni din robia care îi împiedică să exercite responsabilitățile și drepturile acordate de Dumnezeu – prin
iubire – și să-L slujească pe Dumnezeu iubindu-se și slujindu-se unii pe alții sub legea desăvârșită a libertății.
Staver a scris, de asemenea: „Diferența dintre o entitate încorporată și una neîncorporată poate fi cel mai
bine comparată cu un minor față de un adult. Minorii nu pot încheia contracte, și nici nu pot deține legal titluri
de proprietate în numele lor.”
Ce este Biserica dacă nu un altar de pietre vii legat sub autoritatea preexistentă a lui Hristos, care a instituito? Pot pietrele vii ale altarului lui Dumnezeu deține jertfa de pe el în numele lor? Deține robul ceva în nume
propriu sau pentru stăpânul său?
Biserica din pustie, Biserica primară și His Church de astăzi aparțin Tatălui.
155 Ele nu sunt Tatăl și nu
exercită autoritate ca binefăcătoriistatelor corporatiste.
156 Ei primesc, acționează și slujesc în numele Tatălui
și al Fiului. Ei primesc încredințarea Lui și sunt încredințați de către cei care Îl iubesc și caută Împărăția Lui
și neprihănirea Lui. Ei sunt frații lui Hristos, hrănindu-I oile în slujire, pentru ca aceștia să fie suflete libere
sub Dumnezeu.
157
Biserica recunoaște că prezintă o situație neobișnuită, adesea neînțeleasă de unele instituții și agenții.
Recunoașterea istorică a Bisericii ca trup de guvernare separat, împreună cu excepțiile obligatorii codificate,
incluzând excluderile statutare și de reglementare, precum și scutirile automate de către numeroase ramuri ale
guvernului, dovedesc statutul unic al Bisericii.
Deși Biserica nu are drepturi civile în dreptul canonic, trupul de oameni deserviți de Biserică nu ar trebui
să fie lipsit de dreptul de a dona ușor către Biserică. Nici ordinele Bisericii nu ar trebui să fie obligate să-și
modifice obiceiurile tradiționale, practicile religioase și credințele pentru a obține servicii care sunt în mod
obișnuit disponibile altor biserici sau organizații religioase.
O Biserică ce alege să rămână în mod unic separată de stat nu își pierde dreptul la libera exercitare și
practicare a Credinței sau religiei.

Orice instituție, afacere sau agenție care stabilește o politică sau practică privată ce oferă servicii unei
Biserici, dar refuză aceleași servicii alteia, din alte motive decât cele prevăzute de legile și reglementările
federale, statale sau locale, poate săvârși discriminare religioasă. Nu a fost instituită nicio nouă lege care să
permită o astfel de discriminare

SCOP • LIBERTATE • OBLIGAȚII
His Church • Scop și obligații

Scop și obligații: libertatea Bisericii, identificarea civilă, încorporarea și discriminarea religioasă

Biserica își poate mărturisi identitatea ca Trup al lui Hristos și își poate păstra autonomia doctrinară fără ca statul să hotărască adevărul credinței sale. În același timp, folosirea proprietății, contractelor, conturilor bancare și formelor juridice produce întrebări civile distincte, care pot fi soluționate prin reguli neutre și general aplicabile.

Scutirea automată de obligația depunerii Formularului 1023 nu este o imunitate generală față de identificarea fiscală, procedurile bancare, dreptul proprietății, contracte sau legislația statală. Încorporarea poate fi refuzată din convingere ecleziologică, dar efectul spiritual atribuit acestei alegeri trebuie separat de efectele juridice recunoscute de lege. Existența religioasă a Bisericii, forma sa juridică, scutirea fiscală și accesul la servicii sunt patru chestiuni distincte.

BISERICĂ • AUTONOMIE • DREPT CIVIL
Notă juridică și ecleziologică

Biserica sub autoritatea lui Hristos și forma sa juridică civilă

Biserica își poate mărturisi identitatea drept Corpus Christi, întemeiată și guvernată spiritual de Hristos. Această convingere nu trebuie confundată cu întrebările civile privind proprietatea, contractele, fiscalitatea și serviciile bancare. Identitatea ecleziastică nu este creată de stat, dar folosirea instrumentelor civile produce efecte juridice verificabile.

identitate teologică ≠ personalitate juridică ≠ scutire fiscală ≠ acces necondiționat la servicii

Sărăcia bogăției slujirii
După 2000 de ani este posibil să fi fost induși în eroare în privința unor expresii precum „jurământul
sărăciei.” Mulți îl consideră o invenție catolică, totuși leviții se aflau sub un jurământ similar. După cum am
văzut în secțiunea despre „Supraveghetorii Bisericii,” episcopii timpurii care nu se conformau în întregime lui
Hristos nu puteau nega cerința limpede a lui Hristos de a nu avea moștenire ținută pe numele propriu.
Ideea de a face „jurăminte” este străină multora care caută să facă voia lui Hristos sau să trăiască libertatea
căii Sale. Există o scurtă explicație despre jurăminte în Anexa 5, „Sprijin biblic pentru jurăminte.” În esență,
sunt două evenimente diferite numite „vot:” unul este un jurământ, iar celălalt este o rugăciune de intenție și
dedicare. Pe acesta din urmă îl exprimă slujitorii lui Dumnezeu.
Schimbă voturile de sărăcie, castitate, credință și ascultare statutul membrilor sau al slujitorilor? Există o
diferență între membrii unui Ordin aflați sub voturi și cineva care nu face parte dintr-un ordin al Bisericii. Așa
cum leviții nu aveau moștenire, dar se spunea că aparțin lui Dumnezeu, tot astfel apostolii aparțineau Tatălui
ca robi ai lui Hristos. Tot ce li se dădea era ca și cum ar fi fost dat lui Dumnezeu. Ei primeau darul în întregime,
dar nu pe nume propriu, ci în numele lui Hristos. Poporul își păstra dreptul de alegere cu privire la cine îi
vedeau drept lucrători și slujitori ai Împărăției lui Hristos, iar împreună au devenit o formă particulară de
guvernare.
Oamenii sunt, de asemenea, slujitori ai Împărăției, atât în ofranda cât și în darul lor de slujire și ajutor
pentru slujitorii Bisericii slujitoare. Ei nu se află sub voturi, ci rămân liberi să slujească în neprihănire.
Au existat cerințe specifice rostite de Hristos pentru cei pe care avea să-i numească sau să-i hirotonească
drept slujitori ai Împărăției Sale. Dacă slujitorii unui guvern nu pot exercita autoritate sau constrânge ofrandele
poporului și nu li se permite să dețină pământ ca proprietate personală, se formează un guvern cu totul diferit.
Dacă acei conducători sunt aleși într-o rețea răspunzătoare înaintea capilor a zece familii, întreaga natură a
oamenilor și a guvernării începe să se schimbe. În aceste condiții, oamenii sunt împuterniciți, dar trebuie să
caute neprihănirea lui Dumnezeu. Slujitorii sunt susținuți doar de bunăvoința oamenilor pe care îi slujesc,
bunăvoință oferită liber dacă într-adevăr îi slujesc pe oameni.
Când examinăm reguli stabilite de organisme care dețin autoritate, este important să cunoaștem statutul
celor cărora li se adresează. Reguli pentru un slujitor hirotonit pot să nu se aplice altui slujitor hirotonit, în
funcție de statutul și natura hirotonirii.
Așa cum există o diferență între o Biserică încorporată de stat, care a depus cerere la un guvern, și una care
nu a făcut aceasta, există și o diferență între o Biserică ce a depus formularul 1023 la IRS și una care nu a
depus. Există de asemenea o diferență între un ordin de slujitori care a depus un SS-16 și unul care nu a depus.
Un SS-16 este o cerere irevocabilă pentru beneficii de la Cezar care ia autonomia Bisericii.
Nu toți slujitorii Bisericii trebuie să fie sub votul sărăciei. Supraveghetorii trebuie să fie, pentru a-L asculta
pe Hristos și pentru a menține natura străină (față de lume) a Bisericii. Aspectele obligatorii ale unui vot al
sărăciei separă limpede slujitorii Bisericii și mențin autonomia Bisericii.
46
Pe lângă faptul că Biserica nu se încorporează în cadrul Statului, ea nu ar trebui să se clasifice nici ca
fundație, organizație de caritate publică sau organizație religioasă. Oricare dintre aceste clasificări ar schimba
statutul unic al Bisericii și ar aduce Biserica sub o autoritate străină.158
Aceste raporturi sunt discutate în Anexa 4, în „Poziție pentru slujitorii sub votul sărăciei,” alte Declarații
de Poziție și în Manualul slujitorilor Bisericii libere.
Pentru ca Biserica să rămână liberă, slujitorii ei trebuie să rămână străini față de alți prinți, potentați sau
conducători. Ea este legată de Dumnezeu prin Hristos și nu de „lume.” Recunoașterea regalității Lui a fost
bătută în cuie pe cruce și pecetluită în sângele Său, ca toți să poată deveni suflete libere în libertatea lui Hristos
sub Dumnezeu.

SĂRĂCIE • SLUJIRE • LIBERTATE
His Church • Sărăcia bogăției slujirii

Sărăcia bogăției slujirii: votul, Ordinul, proprietatea și libertatea slujitorului

Votul sărăciei poate exprima consacrarea unui slujitor care nu primește darurile în nume propriu, ci le administrează pentru scopurile Ordinului și ale slujirii. Efectele sale canonice, civile și fiscale trebuie însă analizate separat.

Sărăcia slujitorului nu înseamnă lipsa resurselor necesare slujirii, ci renunțarea la proprietatea și controlul economic personal asupra bunurilor încredințate. Regimul fiscal special apare numai când există un Ordin real, un vot autentic, o relație efectivă de agenție și renunțarea reală la venituri. Sărăcia ca virtute, votul canonic și tratamentul fiscal nu sunt expresii interschimbabile.

VOT • ORDIN • AGENȚIE
Notă juridică, fiscală și canonică

Votul sărăciei, ordinul religios și efectele Form SS-16

Sărăcia ca virtute religioasă, votul canonic și tratamentul fiscal sunt planuri distincte. Efectul fiscal presupune un ordin real, un vot autentic, servicii prestate ca agent și renunțarea efectivă la venit.

ordin real + vot autentic + agenție + renunțare efectivă